top of page
Viorel-Rusu-Media-logo

ULTIMA ORĂ

POLITICĂ • ENERGIE • INTERNAȚIONAL • ANALIZĂ • CELE MAI CITITE • ULTIMELE ȘTIRI • VIOREL RUSU MEDIA • JURNALISM INDEPENDENT •

ZIUA Z PENTRU PNRR! România trage linie: de la 29,2 la 20,1 miliarde € – câți bani am luat și ce riscăm să pierdem? 🇷🇴🇪🇺

Writer: Viorel Rusu
Viorel Rusu
Aug 31
3 min read

Astăzi, 31 august 2026, se oprește cronometrul pentru PNRR! Este ultima zi în care România mai poate îndeplini jaloanele, reformele și investițiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dar atenție: asta nu înseamnă că la miezul nopții dispar automat toate miliardele rămase. România mai are până la 30 septembrie pentru ultima cerere de plată, Comisia Europeană va verifica rezultatele, iar plățile finale trebuie făcute până la sfârșitul anului 2026.

Și acum să vedem cifrele, pentru că aici începe adevărata poveste.

În 2021, România pornea la drum cu un PNRR de aproximativ 29,2 miliarde de euro. După întârzieri, modificări și mai multe renegocieri, planul cu care ajungem astăzi la linia de sosire a fost redus la aproximativ 20,1 miliarde de euro: circa 13,6 miliarde granturi nerambursabile și aproximativ 6,5 miliarde împrumuturi. Cu alte cuvinte, aproape 9 miliarde de euro au dispărut din dimensiunea planului inițial. Asta nu înseamnă însă că România a avut 9 miliarde în cont și i-a dat înapoi; o mare parte reprezintă finanțări eliminate sau reduse prin renegocierea PNRR.

Până acum, România a primit aproximativ 13 miliarde de euro, iar înaintea închiderii programului erau încă aproximativ 7,57 miliarde de euro în joc. Dar nici această sumă nu trebuie prezentată drept „7,57 miliarde pierdute”: o parte depinde de cererile de plată, de verificarea Comisiei și de îndeplinirea jaloanelor.

România a depus deja cererea de plată numărul 5, în valoare de aproximativ 2,84 miliarde de euro, iar ultima cerere, numărul 6, ar urma să pună în joc alte aproximativ 2,58 miliarde de euro. Banii nu sunt însă garantați doar pentru că îi cerem. Comisia Europeană verifică dacă ceea ce România a promis există și a fost făcut conform angajamentelor.

Iar cursa din ultimele săptămâni a fost incredibilă. România are peste 15.000 de proiecte contractate prin PNRR. La începutul lunii august, peste 4.500 de investiții încă trebuiau recepționate. Până pe 27 august, peste 2.000 dintre acestea fuseseră recepționate într-o singură lună, ceea ce arată dimensiunea sprintului administrativ din ultimele zile.

Și nu vorbim despre niște hârtii fără importanță. Vorbim despre școli, dispensare, spitale, echipamente medicale, anveloparea blocurilor, proiecte locale, digitalizare, dar și despre investiții majore în transport și infrastructură. Pentru ca unele investiții locale să fie considerate închise nu era suficient ca muncitorii să termine lucrarea: trebuiau făcute recepția, formalitățile necesare și încărcate documentele finale în sistem.

Iar aici apare nota de plată. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că lucrările care nu sunt finalizate la termen nu mai pot conta pe aceeași finanțare PNRR și vor trebui continuate din resursele autorităților locale, conform mecanismului de închidere. Iar dacă anumite proiecte nu sunt finalizate nici până la sfârșitul anului, există situații în care sumele PNRR deja încasate pentru ele trebuie returnate.

PNRR nu a însemnat însă doar betoane și autostrăzi. România și-a asumat reforme în pensii, fiscalitate, administrație, companii de stat, sănătate, educație, energie, digitalizare și combaterea corupției. Comisia Europeană precizează că toate jaloanele și țintele din planurile naționale trebuie îndeplinite până la finalul perioadei din august 2026.

Așadar, 31 august 2026 nu este ziua în care aflăm exact câți bani a pierdut definitiv România. Este ziua în care se încheie timpul acordat pentru îndeplinirea angajamentelor. Urmează ultima cerere de plată și, mai important, verificarea Comisiei Europene. Abia după evaluarea finală vom putea spune exact cât din PNRR a reușit România să transforme în bani și investiții reale și cât a rămas definitiv pe masă.

Întrebarea este alta: cum a ajuns România să alerge în ultimele zile pentru proiecte pe care a avut aproape cinci ani să le finalizeze? Și cine ar trebui să răspundă pentru fiecare euro pe care România nu va reuși să-l atragă?

 
 
 

Recent Posts

See All

Comments


bottom of page