
š“ GLORIA ā GIGANTUL CONSTRUIT LA GALAČI CARE A LUCRAT 43 DE ANI ĆN MAREA NEAGRÄš·š“
Ćn urmÄ cu mai bine de jumÄtate de secol, RomĆ¢nia Ć®ncepea una dintre cele mai ambiČioase aventuri industriale din istoria sa: cÄutarea petrolului Či gazelor sub fundul MÄrii Negre. Ćn 1972 Ć®ncepea proiectul primei platforme romĆ¢neČti de foraj marin, realizatÄ dupÄ o licenČÄ americanÄ, dar construitÄ la Čantierul Naval GalaČi cu participarea industriei romĆ¢neČti. Pe 9 noiembrie 1975, uriaČa construcČie era lansatÄ la apÄ, iar Ć®n 1976 era gata sÄ plece spre larg. Se numea āGloriaā Či era o platformÄ autoridicÄtoare, cu patru picioare metalice masive, proiectatÄ sÄ opereze Ć®n ape cu adĆ¢ncimi de pĆ¢nÄ la aproximativ 90 de metri Či sÄ foreze pĆ¢nÄ la aproximativ 6.000 de metri. Corpul principal mÄsura aproximativ 52,5 metri lungime Či 40,8 metri lÄČime, iar construcČia trebuia sÄ reziste unor valuri de pĆ¢nÄ la 12 metri Či unor vĆ¢nturi de aproximativ 164 km/h. Ćn august 1976, Gloria a fost dusÄ Ć®n largul MÄrii Negre, iar pe 16 septembrie Ć®ncepea primul foraj, la sonda Ovidiu Est 1. RomĆ¢nia cÄuta petrol, Ć®nsÄ succesul nu a venit imediat. Prima sondÄ a ajuns la peste 5.000 de metri fÄrÄ sÄ ofere o descoperire comercialÄ, iar cÄutÄrile au continuat. Patru ani mai tĆ¢rziu, Ć®n 1980, Gloria fora sonda LebÄda 8 Či avea sÄ participe la momentul care a schimbat istoria energeticÄ a RomĆ¢niei: prima descoperire comercialÄ offshore de hidrocarburi din sectorul romĆ¢nesc al MÄrii Negre. Ćntre 1976 Či 1986, Gloria a forat 17 sonde, Ć®nsumĆ¢nd aproximativ 50.000 de metri de foraj. Din 1987 a fost folositÄ la producČia zÄcÄmĆ¢ntului LebÄda Est, iar Ć®n 1998 a fost mutatÄ pe zÄcÄmĆ¢ntul Sinoe, la aproximativ 30 de kilometri de ČÄrm. Acolo avea sÄ rÄmĆ¢nÄ ani dupÄ ani. A trecut prin cÄderea comunismului, prin transformarea economiei romĆ¢neČti Či prin revoluČia tehnologicÄ a industriei petroliere, dar platforma construitÄ la GalaČi continua sÄ lucreze. Abia Ć®n 2019, dupÄ aproximativ 43 de ani de la Ć®nceputul activitÄČii sale Ć®n Marea NeagrÄ, Gloria a fost retrasÄ Či adusÄ la ČÄrm, Ć®n Portul Agigea. Iar Gloria nu a rÄmas singurÄ. RomĆ¢nia avea sÄ construiascÄ la GalaČi Ć®ncÄ Čase platforme marine: Orizont, Prometeu, Fortuna, Atlas, Jupiter Či Saturn. O Ć®ntreagÄ generaČie de platforme petroliere romĆ¢neČti, nÄscutÄ dintr-un proiect Ć®nceput Ć®n anii ā70. AstÄzi, cĆ¢nd vorbim din nou despre uriaČele resurse energetice ale MÄrii Negre, meritÄ sÄ ne amintim cÄ aventura offshore a RomĆ¢niei nu a Ć®nceput ieri. A Ć®nceput Ć®n urmÄ cu jumÄtate de secol, iar unul dintre primele sale simboluri purta un nume simplu: Gloria.
CĆ¢Či dintre dumneavoastrÄ, cei care citiČi aceastÄ povestioarÄ, aČi lucrat Ć®n domeniul petrolier, fie Ć®nainte de ā89, fie dupÄ ā89? Mi-ar plÄcea sÄ citesc poveČtile Či amintirile celor care au cunoscut aceastÄ industrie din interior.

Comments