top of page
Viorel-Rusu-Media-logo

ULTIMA ORĂ

POLITICĂ • ENERGIE • INTERNAȚIONAL • ANALIZĂ • CELE MAI CITITE • ULTIMELE ȘTIRI • VIOREL RUSU MEDIA • JURNALISM INDEPENDENT •

šŸ”“ GLORIA – GIGANTUL CONSTRUIT LA GALAȚI CARE A LUCRAT 43 DE ANI ƎN MAREA NEAGRÄ‚šŸ‡·šŸ‡“

Writer: Viorel Rusu
Viorel Rusu
Sep 4
2 min read

Ǝn urmă cu mai bine de jumătate de secol, RomĆ¢nia Ć®ncepea una dintre cele mai ambițioase aventuri industriale din istoria sa: căutarea petrolului și gazelor sub fundul Mării Negre. Ǝn 1972 Ć®ncepea proiectul primei platforme romĆ¢nești de foraj marin, realizată după o licență americană, dar construită la Șantierul Naval Galați cu participarea industriei romĆ¢nești. Pe 9 noiembrie 1975, uriașa construcție era lansată la apă, iar Ć®n 1976 era gata să plece spre larg. Se numea ā€žGloriaā€ și era o platformă autoridicătoare, cu patru picioare metalice masive, proiectată să opereze Ć®n ape cu adĆ¢ncimi de pĆ¢nă la aproximativ 90 de metri și să foreze pĆ¢nă la aproximativ 6.000 de metri. Corpul principal măsura aproximativ 52,5 metri lungime și 40,8 metri lățime, iar construcția trebuia să reziste unor valuri de pĆ¢nă la 12 metri și unor vĆ¢nturi de aproximativ 164 km/h. Ǝn august 1976, Gloria a fost dusă Ć®n largul Mării Negre, iar pe 16 septembrie Ć®ncepea primul foraj, la sonda Ovidiu Est 1. RomĆ¢nia căuta petrol, Ć®nsă succesul nu a venit imediat. Prima sondă a ajuns la peste 5.000 de metri fără să ofere o descoperire comercială, iar căutările au continuat. Patru ani mai tĆ¢rziu, Ć®n 1980, Gloria fora sonda Lebăda 8 și avea să participe la momentul care a schimbat istoria energetică a RomĆ¢niei: prima descoperire comercială offshore de hidrocarburi din sectorul romĆ¢nesc al Mării Negre. Ǝntre 1976 și 1986, Gloria a forat 17 sonde, Ć®nsumĆ¢nd aproximativ 50.000 de metri de foraj. Din 1987 a fost folosită la producția zăcămĆ¢ntului Lebăda Est, iar Ć®n 1998 a fost mutată pe zăcămĆ¢ntul Sinoe, la aproximativ 30 de kilometri de țărm. Acolo avea să rămĆ¢nă ani după ani. A trecut prin căderea comunismului, prin transformarea economiei romĆ¢nești și prin revoluția tehnologică a industriei petroliere, dar platforma construită la Galați continua să lucreze. Abia Ć®n 2019, după aproximativ 43 de ani de la Ć®nceputul activității sale Ć®n Marea Neagră, Gloria a fost retrasă și adusă la țărm, Ć®n Portul Agigea. Iar Gloria nu a rămas singură. RomĆ¢nia avea să construiască la Galați Ć®ncă șase platforme marine: Orizont, Prometeu, Fortuna, Atlas, Jupiter și Saturn. O Ć®ntreagă generație de platforme petroliere romĆ¢nești, născută dintr-un proiect Ć®nceput Ć®n anii ’70. Astăzi, cĆ¢nd vorbim din nou despre uriașele resurse energetice ale Mării Negre, merită să ne amintim că aventura offshore a RomĆ¢niei nu a Ć®nceput ieri. A Ć®nceput Ć®n urmă cu jumătate de secol, iar unul dintre primele sale simboluri purta un nume simplu: Gloria.

Câți dintre dumneavoastră, cei care citiți această povestioară, ați lucrat Ć®n domeniul petrolier, fie Ć®nainte de ’89, fie după ’89? Mi-ar plăcea să citesc poveștile și amintirile celor care au cunoscut această industrie din interior.

Ā 
Ā 
Ā 

Recent Posts

See All

Comments


bottom of page